vineri, 20 iulie 2012

Tristete...

Dragele  mele,

cred ca multe dintre voi v-ati format o parere deja despre mine...asa ca nu ma veti judeca prea aspru,cred eu...si nici nu veti rade de mine ca sunt copilaroasa si absurda...

Ieri a murit o parte din sufletul meu...cred ca sufletul unui om e ca un puzzle,construit din mai multe piese si fiecare piesa e un suflet drag tie.Ieri un suflet drag mie s-a dus si o data cu el si bucatica aia de suflet!A facut parte din viata noastra doar 2 luni,dar ne-a daruit iubire si bucurie cat pentru 2 secole!I-am fost alaturi exact cum face o mama,dar o boala crunta nu l-a rapit in doar 3 zile,cu toate eforturile noastre...a suferit mult,la fel si eu vazandu-l!Ca sa ma intelegeti si sa intrati putin in sufletul meu va spun ca inca de cand eram copil plangeam daca din greseala calcam un gandacel.Asa ca va dati seama cata durere am in suflet acum.Si nu stiu de cat timp am nevoi sa imi revin,mai ales ca sunt lucruri care imi amintesc constant de el,iar fetita mea il cere,il vrea in brate,asa cum faceau ei 2,complici la traznai si frati de cruce...

Daca nu v-ati dat seama depre cine vorbesc si pntru cine sunt lacrimile mele,uitati aici.

Am plans,plang si acum scriind aceste randuri si cu siguranta voi mai plange.Sper doar sa ii fie bine acolo unde e!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza cu bun simt!

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.